In padurea localitatii Varsag in codrul racoros, pe paraul Fantana Mare este cascada Varsag. Alimentat de 7 izvoare, apele paraului se arunca de la inaltimea de 7 metri forman o frumoasa cascada in doua trepte. De aici se indreapta spre raul Tarnava Mare, a carui afluent este de stanga. Daca stam in fata cascadei pe partea dreapta se poate urca. In stanca exista crapaturi si praguri care ajuta catararea. Cum ajungem sus ne putem duce la izvoarele paraului, dar si la un punct de belvedere. Pentru izvoare trebuie sa urmarim in sus paraul si dupa cca. 0.5km ajungem la cele 7 izvoare care se indreapta spre vale. Pentru punctul de belvedere vom continua drumul pana la culmea Talas. Acolo sunt case si va poate indruma oricine, chiar si vanzatoarea de la magazin. Belvederea construita din lemn este aproape, iar de aici putem admira suprafata imensa a Varsagului, este o localitatea de catun, cu cea mai mare suprafata din judetul Harghita.

Harghita Madaras este cel mai vizitat varf de munte din judetul Harghita. Pe partea de nord-vest, la altitudinea de 1650 metri, se afla Cabana Madaras (Madarasi-Hargita menedékház), care a fost construita in 1941 cu sprijinul Guvernului Maghiar. De pe varf puteti admira peisajul, vazand muntii si vaile din imprejurimi. Este cel mai popular Centru de schi din Tinutul Secuiesc.
Centrul de schi si de drumetii se afla la 36km de Odorheiu Secuiesc. La o altitudine de 1500-1760 km, gasim in total 4,5km de partie de schi.
Zona de schi este asigurata cu zapada din decembrie pana la jumatatea lunii aprilie, in caz de vreme prielnica, sezonul poate dura pana la jumatatea lunii mai. Partiile de schi sunt intretinute in permanenta cu ajutorul unei freze de zapada.
In zona exista serviciu de salvamont montan disponibil 24 de ore din 24.

Inca din Depresiunea Ciucului, turnurile stancilor Hasmasul Mare, Piatra Singuratica si varful Ecem, atrag din departare privirile celor care tranziteaza zona, intrebator. Emblematica pentru acesti munti este Piatra Singuratica si cabana Piatra Singuratica, situata la poalele ei.
Muntii Hasmas (sau Haghimas) se afla in Carpatii Orientali, strajuiti de Muntii Giurgeului, Tarcaului, Ciucului si depresiunile Ciucului si Giurgeului. De aici izvorasc Oltul, Muresul, Bicazul si Trotusul. In zona sunt bine cunoscute Cheile Bicazului si Lacul Rosu.
Hasmasul Mare, Piatra Singuratica si Varful Ascutit (Ecem) fac parte din Parcul National Cheile Bicazului – Hasmasul Mare. Acesta a fost infiintat in 1990 in scopul protejarii si conservarii speciilor de plante si animale care cresc pe teritoriul sau.
Piatra Singuratica este numita in ungureste Egyeskő, de unde si denumirea alternativa de Piatra Unica. Slefuita de natura in roci sedimentare marcate de dolomite calcaroase, Piatra Singuratica se aseamana cu o sculptura artistica - un bibelou de portelan.

Daca va intereseaza viata animalelor salbatice in mediul lor natural, daca doriti sa le fotografiati sau filmati, va recomandam parcul de animale salbatice de la Izvoare.
Parcul de animale salbatice de la Ivo (Izvoare) se intinde pe o suprafata de 320 de hectare, este brazdat de rauri si inconjurat de munti. In aceasta regiune pitoreasca traiesc in mediul lor natural caprioare, cerbi si mufloni. Cele cateva poteci si gardurile au fost interventia noastra minima si necesara in frumusetea salbatica a naturii. Parcul de animale salbatice din Izvoare, judetul Harghita se gaseste in inima Carpatilor Orientali. Scopul acestuia este de a restaura mediul natural al acestor animale, candva foarte animat in aceasta zona. In acest peisaj pitoresc avem ocazia de a zari caprioare mandre, cerbi nobili, si putem intalni urmele siretului mistret.
Parcul de animale salbatice reda atmosfera unei erei vechi, era in care animalele salbatice nu erau tulburate de despaduriri si constructiile rutiere. Acest parc de animale nu este o gradina zoologica sau o ferma. Dimpotriva, acesta recreaza mediul natural al acestor animale, un loc unde fostii stapani ai Carpatilor se pot dezvolta neamenintati de activitatea umana si de pradatori.

Vestea buna privind observarea ursului in habitatul lui natural este, ca la poalele muntelui Harghita Madaras poti vedea intotdeauna urs.
Se desfasoara pe tot parcursul anului si de obicei incepe cu 3 ore inainte de amurg. Sezonul principal al programului este in perioada 15 iunie - 01 septembrie si dureaza 1,5-2 ore. Adunarea pentru program are loc seara la sase si jumatate (ora 18 si 30 de minute). In afara sezonului principal, timpul adunarii (intalnirii) se schimba de mai multe ori, din cauza scurtarii zilelor.
Ce inseamna observarea ursului: Experienta reala si priveliste uimitoare intr-un mediu sigur; Un program interesant in care ursii sunt observati in mediul lor natural dintr-o cladire inchisa si sigura.
Procesul de aderare la programul observarea ursului:
01. Adunarea se face (conform intelegerii personale cu conducatorul programului) la intrarea in localitatea Sub Cetate (dinspre Odorheiu Secuiesc), in locul de parcare desemnat, langa drumul asfaltat. Un SUV vechi Land Rover se afla la punctul de intalnire.
02. Oaspetii isi lasa masinile in parcare si sunt invitati sa ocupe loc in masina organizatorului. Participantii sunt transportati de organizator aproape (la 2 km) de punctul de observare al ursului (cladire moderna si solida).
03. De aici, dupa briefing (instructaj), urmeaza o plimbare (de 300 m) pana la cladirea de observare al ursului. Este o cladire complet inchisa, cu ferestre mari in fata. De aici ursii sunt observati in mediul lor natural prin ferestrele cladirii.
Timpul petrecut in cladire este aproximativ o ora si jumatate.

Morile de apa sunt cladiri specifice tinutului Secuiesc, dar in ziua de azi sunt pe cale de disparitie. In localitatea Izvoare din comuna Zetea, candva functionau 17 mori de apa, dar putini isi mai amintesc de ele. Nu de mult, in urma muncii Studioului Larix, au "reinviat" un "fierastrau de apa". Ideile legate de proiectare le putem cunoaste din scrierile sugestive ale lui Köllő Miklós.
Exista o lipsa mare de comunicare intre arhitecti si non-arhitecti. In timp ce arhitectii din tinutul Secuiesc, dupa cea mai buna cunoastere a lor, considera mostenirea noastra (populara), ca fiind valoroasa si iubita, oamenii de aici nu vad de obicei acelasi lucru in cladirile din ce in ce mai darapanate.
In forma sa originala, aceasta mostenire nu raspunde nevoilor oamenilor de azi, asa ca dispare intr-un ritm alert – ca parte a unui proces care rupe legatura organica dintre peisaj, asezare, structura terenului si cladiri – astfel ca regiunea pierde sansa recunoasterii culturii sale. Totodata, trebuie sa fim constienti ca tinutul Secuiesc – pe baza traditiilor arhitecturale populare si a cunostintelor tehnice ale arhitecturii din lemn si a infrastructurii – ar putea dezvolta o arhitectura surprinzator de contemporana si distincta.

Barajul de la Zetea este singurul lac artificial din zona superioara a Tarnavei Mari. Barajul este executat in amonte de localitatea Zetea din judetul Harghita. Digul are o inaltime de 50 m, o lungime de 520 m si se intinde pe o suprafata de 140 de hectare. Tot drumul catre Zetea (drumul judetean 138) esti insotit de culorile si umbrele padurilor de foioase care se intrepatrund cu cele de conifere. Verdele Muntilor Gurghiului este dat de brazi si molizi, ici colo intalnindu-se fagul, stejarul si alunul. Zona este de o frumusete de nedescris prin cuvinte. Insa, intr-adevar, fara cuvinte ramai in fata luciului Lacului Zetea, unde parca albastrul cerului reflectat in intinderea apei este mai albastru decat in oricare alt loc.
Lucrarile de constructie ale barajului au inceput in anul 1976, finalizandu-se abia in 1992. Scopul construirii acestui baraj a fost apararea impotriva inundatiilor si controlul nivelului raului. Barajul apara localitatile situate in valea Tarnavei Mari de inundatii, iar in caz de seceta asigura debitul normal al apei. Capacitatea bazinului este de cca. 50 milioane m3, lungimea este 2,6 km din care 1,4 km se afla in fosta vale a Tarnavei Mare. Latimea apei la baraj este de 400-800 m in valea paraului Sicasau si in zona Tarnavei Mari este de 150-200m.
La inceput, fauna piscicola era alcatuita din pestii migratori din parauri. Cantitatea cea mai semnificativa o reprezinta cleanul, apoi ca proportie a populatiei piscicole urmeaza pastravul. Lacul a fost populat si cu alte specii mai mici, cum ar fi plevusca, beldita, albisoara, mreana vanata, dar fauna piscicola s-a imbogatit si cu caras, crap, salau, stiuca, scobar, platica, mihalt, chiar si cu biban. Se poate pescui atat de pe mal, cat si din barca, acestea fiind utilizate mai ales de catre pescarii care folosesc rotativele sau muscaritul.

Tinovul de la Fantana Brazilor este situat la o altitudine de cca 950m in partea central-vestica a platoului vulcanic Praid-Dealu al Muntilor Gurghiu.
Tinovul de la Fantana Brazilor a fost declarat sit Natura 2000 in anul 2007. In literatura de specialitate apare sub numele de Luc sau Ruc, dar printre localnici locului i se zice in general Datka.
Tinovul reprezinta cel mai vestic tinov cu pinet din Carpatii Orientali. Este inconjurat de o padure de molid (Vaccinio-Piceetum abietis) care se prelungeste pana la mlastina La Pod.
Dintre speciile faunistice importante sunt de mentionat: broasca rosie se padure (Rana dalmatina), broasca rosie de munte (Rana temporaria), salamandra (Salamandra salamandra), respectiv soparla de munte (Zootoca vivipara).
Se poate vizita pe o poteca de vizitare elaborat cu ajutorul donatiei localnicilor.
Poteca de vizitare Taiga prezinta procesele specifice mlastinilor turboase, prezinta specificul cresterii lente a coniferelor, prezinta specii specifice acestor habitate siberiene: plante insectivore si otravitoare.